- rezistá
- vb., ind. prez. 1 sg. rezíst, 3 sg. şi pl. rezístã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
rezistá
Look at other dictionaries:
rezista — REZISTÁ, rezist, vb. I. intranz. A se împotrivi, a ţine piept; a opune rezistenţă; a nu ceda la acţiunea unor forţe din afară; a nu se lăsa învins, a se ţine tare. – Din fr. résister, lat. resistere. Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX… … Dicționar Român
rezistenţă — REZISTÉNŢĂ, rezistenţe, s.f. I. Faptul de a rezista; împotrivire, opoziţie, apărare împotriva unui atac. ♦ Respingerea atacurilor repetate ale inamicului şi menţinerea poziţiilor proprii. ♦ Mişcare populară antifascistă de eliberare, desfăşurată… … Dicționar Român
ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… … Dicționar Român
ceda — CEDÁ, cedez, vb. I. 1. tranz. A renunţa (gratuit sau prin vânzare) la posesiunea asupra unui bun. ♦ (Despre persoane) A transmite un drept de creanţă unei alte persoane. 2. intranz. A da cuiva dreptate într o discuţie, a nu se mai împotrivi; a se … Dicționar Român
irezistibil — IREZISTÍBIL, Ă, irezistibili, e, adj. Căruia nu i se poate rezista, căruia nu i se poate împotrivi; nerezistibil. – Din fr. irrésistible. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IREZISTÍBIL adj. cuceritor. (Un zâmbet irezistibil.) Trimis de… … Dicționar Român
refractar — REFRACTÁR, Ă, refractari, e, adj. 1. (Despre materiale) Care rezistă la temperaturi înalte fără a şi schimba structura, compoziţia şi caracterele. ♢ Cărămidă refractară = cărămidă fabricată dintr un material special, rezistentă la temperaturi… … Dicționar Român
rezistent — REZISTÉNT, Ă, rezistenţi, te, adj. (Despre lucruri) Care rezistă; durabil, trainic. ♦ (Despre materiale) Care nu şi modifică uşor proprietăţile sub acţiunea unui agent fizico chimic. ♦ (Despre fiinţe) Care nu se lasă doborât, care suportă bine o… … Dicționar Român
duce — DÚCE1, duc, vb. III I. tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva într un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr un loc şi al pune în altul. ♢ expr. a duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare. 2. A lua pe cineva… … Dicționar Român
rezistibil — REZISTÍBIL, Ă, rezistibili, e, adj. (Rar) Căruia i se poate rezista. – Din fr. résistible. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 rezistíbil adj. m., pl. rezistíbili; f. sg. rezistíbilă, pl … Dicționar Român
susţine — SUSŢÍNE, susţín, vb. III. 1. tranz. A servi de suport (unui lucru); a sprijini. ♦ A ajuta, a sprijini pe cineva (ca să nu cadă). 2. tranz. fig. A lua o atitudine favorabilă faţă de o acţiune, de o cauză etc.; a sprijini; a apăra. 3. tranz. fig. A … Dicționar Român
